Era o zi friguroasă
când Dumnezeu a simţit că dinspre pământ vine o tristeţe de copilaşi. La gemurile caselor mulți copilași stateau și se uitau triști pe fereastră pentru că ei nu pot ieși afară să se joace din cauza frigului. Atunci Dumnezeu a decis
să creeze ceva frumos pentru ei, ceva ce să le alunge supărarea, a creat ceva
minunat care nu era nici steluţă, nici soare, nici floare, era ceva mirific pe
care Dumnezeu l-a numit fulg de nea, pentru ca acesta să nu fie singur i-a
creat alte sute de mii de surori şi fraţi de alte forme, care de care mai
interesante, şi pe care le-a revărsat
asupra pământului.
Copiii vazând
minunea au ieşit afară să vadă ce se
întămplă, li se părea că începură steluţele de pe cer să cadă pe pământ, totul
era precum un vis desprins dintr-un basm cu zăne. Tristeaţa copiilor a dispărut
de pe chipul copilaşilor, şi locul acesteia fusese ocupat de zâmbetul inocent
cu care copilaşi ne încântă mereu.
La un moment dat o
fetiţă pe nume Maria a început să adune cât mei mulţi fulguleţi de nea şi și-a zis, vai am să îi duc mamei în casă
să-i vadă şi ea, dar de cum intrase în casă observă că acesta începea să
dispară. Atunci s-a întristat tare şi i-a povestit mamei sale, dar mama cu chip
de înger şi cu o blândeţe precum doar mamele o au, i-a explicat fetiţei faptul
că fulgul de nea este un dar de la Dumnezeu care o să fie trimis pe pământ
copiilor în fiecare iarnă, pentru ca ei să poată să iasă şi pe timp de ger din
casă să se joace cu ei!
Fetiţa mirată de cele
auzite, îşi strănsese mama în braţe şi fugi afară pentru ca să se joace cu
prieteni ei noi fulguleţii de nea.
Traducere în limba engleză - Prof. Mădălina TÎNJALĂ
The story of the snowflake
It was a very
cold day when God felt an enormous sadness coming from the earth. Then He
looked down and He saw many sad children who, because of the frost, stood in
front of the windows suffering because they couldn’t go out and play.
Then God decided
to create something beautiful for them, something that could take their pain
away. And He did. He created something wonderful which was neither a little
star or something shining, nor a flower. It was a snowflake surrounded by thousands
and thousands of brothers and sisters in different and interesting forms that He
poured on earth.
The children,
seeing the miracle, went outside to see what happened. They had the impression
that the little stars from the sky fell down over them. Everything was just
like a dream from a fairy tale. Their sadness suddenly disappeared, an innocent
smile taking its place on their faces.
In a certain
moment, a little girl, whose name was Maria, started to gather some snowflakes
in her fist and she said to herself: “I am going to take them in the house and show
them to my mother!” But she has noticed that inside, the snowflakes started to
disappear. Then she was very sad again. Anyway, she told her mother about the
miracle of the snowflakes and her mother, with an angelic face and kindness,
explained to her daughter that the snowflake was a gift from God meant to be
sent on the earth so that the children could go out and play although the
weather is very cold.
The little girl,
surprised by the things she heard, hugged her mother and went outside again to
play with her new friends, the snowflakes.
